Indemnizația de creștere a copilului este suma lunară pe care o primește părintele care rămâne acasă cu copilul după concediul de maternitate, cu condiția să fi avut venituri impozabile cel puțin 12 luni în ultimii doi ani dinaintea nașterii. Suma depinde de veniturile tale nete din perioada de referință și se încadrează între un minim și un plafon stabilite prin lege, iar concediul durează, de regulă, până când copilul împlinește 2 ani (3 ani în cazul copilului cu handicap).
Cadrul legal este Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, modificată de mai multe ori. Articolul explică logica dreptului: cine îl are, ce venituri contează, cum se ajunge la sumă, ce face celălalt părinte și ce acte duci la primărie. Informațiile au caracter general; procentele, minimul și plafonul se schimbă prin lege, așa că verifică forma în vigoare la primărie sau la AJPIS înainte de a-ți face calculele.
Ce este indemnizația de creștere a copilului
Indemnizația de creștere a copilului este un drept de asistență socială acordat unuia dintre părinți pe durata concediului pentru creșterea copilului, ca să compenseze o parte din veniturile pierdute. Pe durata concediului, contractul de muncă este suspendat, iar părintele își păstrează locul de muncă.
Pot beneficia de acest drept nu doar părinții firești, ci și:
- persoana care a adoptat copilul sau căreia i s-a încredințat copilul în vederea adopției;
- persoana care are copilul în plasament sau în plasament în regim de urgență, cu excepția asistentului maternal profesionist;
- tutorele copilului.
Dreptul se acordă unei singure persoane pentru același copil, în aceeași perioadă. Indemnizația face parte din pachetul de sprijin pentru familii descris în Beneficiile sociale în România: ghid complet al ajutoarelor, alături de alocația de stat și de stimulentul de inserție.
Condiția celor 12 luni de venituri
Ca să primești indemnizația, trebuie să fi realizat venituri supuse impozitului pe venit cel puțin 12 luni în ultimii doi ani dinaintea nașterii copilului. Cele 12 luni nu trebuie să fie consecutive, dar trebuie să se încadreze în fereastra de doi ani.
Contează, în principal, veniturile din salarii și asimilate salariilor, din activități independente (inclusiv PFA, întreprindere individuală, profesii liberale) și din activități agricole, silvicultură și piscicultură, în condițiile legii. Pe lângă lunile cu venit efectiv, legea asimilează anumite perioade, adică le tratează ca și cum ai fi avut venit.
| Tip de perioadă | Se ia în calcul? |
|---|---|
| Luni cu salariu sau venit din activități independente impozabil | da |
| Concediu medical plătit din sistemul de sănătate | de regulă da, ca perioadă asimilată |
| Perioada în care ai primit indemnizație de șomaj | de regulă da, ca perioadă asimilată |
| Concediu anterior de creștere a altui copil | de regulă da, ca perioadă asimilată |
| Luni fără niciun venit și fără o situație asimilată | nu |
| Venituri realizate într-un alt stat al Uniunii Europene | se pot lua în calcul, potrivit regulilor de coordonare |
Lista completă a perioadelor asimilate este în lege și în normele de aplicare, iar unele situații, cum ar fi studiile la zi sau stagiile în străinătate, au reguli speciale. Dacă istoricul tău de venituri are goluri, întreabă la primărie înainte de naștere, ca să știi dacă îndeplinești condiția.
Sfat: Dacă planifici o sarcină și ai perioade fără venit, verifică din timp câte luni îți lipsesc. O lună de venit în plus, obținută la momentul potrivit, poate face diferența între a primi sau nu indemnizația.
Cum se calculează indemnizația
Indemnizația se calculează ca procent din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din cei doi ani anteriori nașterii, iar rezultatul nu poate fi mai mic decât minimul legal și nici mai mare decât plafonul legal. Procentul, minimul și plafonul sunt stabilite prin lege și au fost modificate de mai multe ori, așa că verifică forma în vigoare.
Pașii de calcul arată astfel:
- Se identifică cele 12 luni cu venituri (sau asimilate) din ultimii doi ani dinaintea nașterii.
- Se adună veniturile nete din acele luni, din toate sursele eligibile.
- Se împarte totalul la 12 și rezultă media lunară.
- Se aplică procentul prevăzut de lege la această medie.
- Rezultatul se compară cu minimul și cu plafonul: dacă e sub minim, primești minimul; dacă e peste plafon, primești plafonul.
| Element de calcul | Ce înseamnă | Unde verifici |
|---|---|---|
| Venitul net lunar | salariul net sau venitul net din activități independente | adeverința angajatorului, documentele ANAF |
| Media veniturilor | totalul din cele 12 luni împărțit la 12 | calculul făcut de AJPIS |
| Procentul legal | partea din medie care devine indemnizație | ordonanța în forma în vigoare |
| Minimul | suma garantată chiar și la venituri mici | ordonanța în forma în vigoare |
| Plafonul | suma maximă, indiferent cât de mare e venitul | ordonanța în forma în vigoare |
Gemeni și nașteri multiple
Pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil, indemnizația se majorează cu o sumă stabilită prin lege. Majorarea se acordă automat dacă dosarul conține certificatele de naștere ale tuturor copiilor.
Cât durează concediul de creștere a copilului
Concediul pentru creșterea copilului durează, de regulă, până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani. Concediul începe, de obicei, imediat după terminarea concediului de maternitate, dar poate începe și mai târziu.
Pentru copiii cu handicap există și alte forme de sprijin, inclusiv după vârsta de 3 ani, pe care le găsești în Persoanele cu dizabilități: ce beneficii sociale există. Dacă familia are, în timpul concediului, încă un copil, regulile privind cumulul și prelungirea se verifică la AJPIS, pentru că depind de forma în vigoare a ordonanței.
Luna rezervată celuilalt părinte
Legea rezervă celuilalt părinte cel puțin o lună din durata totală a concediului de creștere a copilului. Dacă acea lună nu este folosită de celălalt părinte, ea nu se transferă, iar durata totală a concediului de care beneficiază familia se reduce corespunzător.
Practic, dacă mama ia concediul, tatăl are dreptul să ia cel puțin o lună din el, și invers. Condiția de 12 luni de venituri se verifică separat pentru fiecare părinte. Discuția despre cine rămâne acasă și când este și una despre bani; câteva idei pentru o discuție calmă găsești în Discuțiile despre bani în cuplu: cum le faci fără conflicte.
Ce se întâmplă dacă lucrezi în timpul concediului
Dacă realizezi venituri supuse impozitului în timpul concediului, plata indemnizației se suspendă, iar în locul ei poți primi, în anumite condiții, stimulentul de inserție. Regula urmărește să nu încasezi simultan indemnizația și un venit din muncă.
Asta nu înseamnă că ești obligat să alegi între a sta acasă și a munci: dacă te întorci la serviciu înainte ca copilul să împlinească vârsta-limită, poți trece pe stimulentul de inserție, explicat în Stimulentul de inserție: cum funcționează și cine îl primește. Legea prevede și excepții, adică anumite venituri care nu duc la suspendarea indemnizației; lista lor se verifică în forma în vigoare a ordonanței și la AJPIS.
Important: Orice venit nou obținut în timpul concediului trebuie anunțat la primărie sau la AJPIS în termenul prevăzut de lege. Dacă nu anunți, sumele încasate necuvenit se recuperează.
Actele și pașii pentru dosar
Cererea pentru indemnizația de creștere a copilului se depune la primăria de domiciliu sau de reședință, într-un termen calculat de la data la care începe dreptul, de obicei de la terminarea concediului de maternitate. Primăria verifică dosarul și îl trimite la AJPIS, care emite decizia și plătește indemnizația.
Pașii, pe scurt:
- Ceri angajatorului decizia de suspendare a contractului de muncă pe durata concediului de creștere a copilului.
- Ceri adeverința de venit pentru ultimele 12 luni (de la angajator sau, pentru activitățile independente, documentele de la ANAF).
- Completezi cererea tip și declarațiile cerute.
- Depui dosarul la primărie și păstrezi numărul de înregistrare.
- Primești decizia AJPIS și verifici dacă suma și perioada sunt corecte.
Actele uzuale din dosar:
- cererea tip și declarația pe propria răspundere;
- actul de identitate al solicitantului;
- certificatul de naștere al copilului;
- certificatul de căsătorie, dacă e cazul;
- adeverința de venit, cu veniturile nete lunare din perioada de referință;
- decizia angajatorului privind suspendarea contractului pe durata concediului;
- dovada că celălalt părinte nu beneficiază în același timp de același drept, dacă se cere;
- extrasul de cont sau IBAN-ul pentru plată.
Termenul de depunere este precizat în lege și se numără, de regulă, în zile lucrătoare de la data nașterii sau de la terminarea concediului de maternitate. Dacă depui cererea după termen, dreptul poate începe abia de la data cererii, deci întreabă la primărie din timp care este termenul exact.
Situații speciale: PFA, părinți necăsătoriți, străinătate
Regulile generale se aplică tuturor părinților, dar câteva situații cer documente sau verificări în plus. Mai jos sunt cele întâlnite cel mai des.
- PFA și liber-profesioniști. Venitul se dovedește cu documentele fiscale (declarația unică, deciziile de impunere sau adeverințe de la ANAF), iar pe durata concediului activitatea se suspendă. Specificul pensiei pentru această categorie îl găsești în Pensia pentru PFA și liber-profesioniști: ce trebuie să știi.
- Părinți necăsătoriți. Dreptul există, cu condiția ca paternitatea să fie stabilită, iar dosarul să conțină actele care o dovedesc.
- Venituri în alt stat al Uniunii Europene. Perioadele lucrate în străinătate pot conta pentru condiția de 12 luni, potrivit regulilor de coordonare; se cer documente de la instituția străină.
- Contracte pe durată determinată. Dacă un contract expiră în timpul concediului, în principiu indemnizația nu se oprește doar din acest motiv, pentru că dreptul s-a născut deja; verifică însă cu AJPIS dacă trebuie să anunți schimbarea și ce acte depui.
Perioada de concediu de creștere a copilului contează, de regulă, și la pensie, ca stagiu de cotizare; cum apare în istoricul tău verifici la casa de pensii, iar efectul pauzelor din carieră asupra pensiei este analizat în Pensia femeilor: efectul pauzelor din carieră și ce poți face.
Ideile principale despre indemnizație
Indemnizația de creștere a copilului este un drept legat de munca ta anterioară: îl ai dacă ai avut venituri impozabile cel puțin 12 luni în ultimii doi ani dinaintea nașterii, iar suma pornește de la veniturile tale nete, între un minim și un plafon. Concediul durează, de regulă, până la 2 ani, iar o lună este rezervată celuilalt părinte. Dosarul se depune la primărie, în termen.
De reținut:
- condiția de bază este de 12 luni de venituri impozabile, consecutive sau nu, în ultimii doi ani;
- anumite perioade, cum ar fi concediul medical sau șomajul indemnizat, se asimilează;
- suma este un procent din media veniturilor nete, între minim și plafon, în forma în vigoare;
- cel puțin o lună de concediu revine celuilalt părinte;
- dacă revii la muncă, treci pe stimulentul de inserție;
- legislația se modifică des, deci confirmă la primărie sau la AJPIS înainte de decizii.
Întrebări frecvente
Pot primi indemnizația dacă am lucrat doar 10 luni înainte de naștere?
De regulă nu, pentru că legea cere cel puțin 12 luni de venituri impozabile sau perioade asimilate în ultimii doi ani. Verifică totuși dacă ai perioade asimilate, cum ar fi concediul medical sau șomajul indemnizat.
Poate lua tatăl concediul de creștere a copilului?
Da. Oricare dintre părinți poate lua concediul, dacă îndeplinește condiția de venituri, iar cel puțin o lună este rezervată celuilalt părinte.
Ce se întâmplă dacă găsesc un loc de muncă în timpul concediului?
Plata indemnizației se suspendă, iar în locul ei poți cere stimulentul de inserție, dacă îndeplinești condițiile. Anunță schimbarea în termenul prevăzut de lege.
De la ce dată se plătește indemnizația?
De regulă, de la terminarea concediului de maternitate, dacă cererea este depusă în termen. O cerere întârziată poate face ca dreptul să înceapă abia de la data depunerii.
Contează concediul de creștere a copilului la pensie?
De regulă da, perioada este luată în calcul la stagiul de cotizare. Verifică la casa teritorială de pensii cum apare în istoricul tău.
