Stimulentul de inserție este o sumă lunară acordată părintelui care ar avea dreptul la concediu și indemnizație pentru creșterea copilului, dar alege să revină la muncă, sau să obțină alte venituri impozabile, înainte ca acel concediu să se termine. Este un mod prin care statul încurajează întoarcerea pe piața muncii fără ca familia să piardă complet sprijinul pentru creșterea copilului.
Dreptul este reglementat tot de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, aceeași care stabilește indemnizația de creștere a copilului. În continuare afli cine îl poate primi, cum se cere, cât timp se plătește, cum se compară cu indemnizația și ce trebuie să ai în vedere când faci socoteala familiei. Informațiile au caracter general; cuantumul și condițiile se modifică prin lege, așa că verifică forma în vigoare la primărie sau la AJPIS.
Ce este stimulentul de inserție
Stimulentul de inserție este un beneficiu lunar, separat de salariu, plătit părintelui care reia activitatea înainte ca vârsta copilului să atingă limita concediului de creștere. Se adaugă la venitul din muncă, nu îl înlocuiește.
Logica este simplă. Un părinte care stă acasă primește indemnizația de creștere a copilului, explicată în Indemnizația de creștere a copilului: condiții și calcul. Dacă același părinte se întoarce la serviciu, indemnizația se suspendă, dar, pentru că familia are în continuare costuri legate de copil (creșă, bonă, transport), legea îi acordă o sumă mai mică, numită stimulent de inserție. Astfel, revenirea la muncă nu înseamnă pierderea totală a sprijinului.
Stimulentul face parte din pachetul de drepturi pentru familiile cu copii mici, prezentat pe larg în Beneficiile sociale în România: ghid complet al ajutoarelor.
Cine primește stimulentul de inserție
Stimulentul îl primește părintele (sau persoana asimilată acestuia) care îndeplinește condițiile pentru indemnizația de creștere a copilului și care realizează venituri supuse impozitului înainte ca copilul să împlinească vârsta până la care s-ar fi acordat concediul. Condiția de bază rămâne aceeași: venituri impozabile cel puțin 12 luni în ultimii doi ani dinaintea nașterii.
Se pot afla în această situație:
- părintele care a intrat în concediu de creștere și apoi se întoarce la serviciu mai devreme;
- părintele care nu intră deloc în concediu de creștere și își reia activitatea direct după concediul de maternitate;
- părintele care, în timpul concediului, începe o activitate independentă impozabilă, cum ar fi un PFA;
- adoptatorul, tutorele sau persoana care are copilul în plasament, în aceleași condiții ca părinții.
Stimulentul se acordă unei singure persoane pentru același copil. Dacă familia are dubii despre care dintre părinți ar trebui să îl ceară, depinde în primul rând de cine îndeplinește condiția de venituri și de cine își reia activitatea.
Cât timp se plătește stimulentul
Stimulentul se plătește, de regulă, de la data la care părintele reia activitatea până când copilul împlinește vârsta-limită a concediului de creștere: 2 ani în cazul general, 3 ani în cazul copilului cu handicap. Dacă activitatea se întrerupe între timp, plata se poate opri.
Legea a prevăzut, în diferite forme de-a lungul timpului, sume diferite în funcție de momentul la care părintele revine la muncă, tocmai pentru a încuraja o revenire mai timpurie. Ce prevede forma în vigoare despre cuantum și despre eventualele trepte o afli de la AJPIS sau din textul actualizat al ordonanței.
| Moment | Ce se întâmplă de regulă |
|---|---|
| Revii la muncă în timpul concediului de creștere | indemnizația se suspendă, iar la cerere primești stimulentul |
| Revii la muncă direct după concediul de maternitate | nu primești indemnizația, dar poți cere stimulentul |
| Copilul împlinește vârsta-limită a concediului | stimulentul încetează |
| Îți pierzi locul de muncă înainte de vârsta-limită | stimulentul încetează; întreabă la AJPIS ce opțiuni ai |
| Copil cu handicap | perioada se prelungește corespunzător |
Important: Vârsta-limită și cuantumul au fost modificate de mai multe ori prin lege. Înainte de a decide momentul revenirii la muncă, cere la AJPIS sau la primărie confirmarea regulilor aplicabile copilului tău.
Stimulentul comparat cu indemnizația
Diferența esențială este că indemnizația înlocuiește o parte din venit cât stai acasă, pe când stimulentul se adaugă la venitul din muncă după ce te întorci. De aceea, stimulentul este, de regulă, mai mic decât indemnizația, dar cumulat cu salariul poate aduce familiei un venit total mai mare.
| Criteriu | Indemnizația de creștere a copilului | Stimulentul de inserție |
|---|---|---|
| Când se primește | cât timp ești în concediu | după ce reiei activitatea |
| Ce înlocuiește | o parte din venitul pierdut | nimic, se adaugă la salariu |
| Cum se stabilește suma | procent din media veniturilor nete, între minim și plafon | cuantum stabilit prin lege, în forma în vigoare |
| Contractul de muncă | suspendat | activ |
| Instituția care plătește | AJPIS | AJPIS |
Nu poți primi ambele în aceeași perioadă pentru același copil. Trecerea de la una la alta se face pe bază de cerere, iar data de la care se oprește indemnizația coincide, de regulă, cu data de la care începe stimulentul.
Cum ceri stimulentul de inserție
Cererea se depune la primăria de domiciliu sau de reședință, care o transmite la AJPIS pentru decizie și plată. Dacă primeai deja indemnizația, depui o cerere de trecere de la indemnizație la stimulent, cu dovada reluării activității.
- Anunți angajatorul că îți reiei activitatea și ceri actul care confirmă încetarea suspendării contractului de muncă.
- Ceri o adeverință din care reiese data reluării activității și faptul că realizezi venituri supuse impozitului.
- Completezi la primărie cererea tip pentru stimulentul de inserție.
- Atașezi actul de identitate, certificatul de naștere al copilului și, dacă e cazul, decizia anterioară privind indemnizația.
- Păstrezi numărul de înregistrare și urmărești decizia AJPIS.
Pentru activitățile independente, în locul adeverinței de la angajator se depun dovezile înregistrării activității și ale veniturilor impozabile, de exemplu documentele de la ANAF. Termenul de depunere este stabilit prin lege; dacă depui cererea târziu, stimulentul poate începe abia de la data cererii.
Sfat: Depune cererea pentru stimulent în aceeași săptămână în care îți reiei activitatea. Așa eviți o lună în care nu primești nici indemnizația, nici stimulentul.
Situații practice care ridică întrebări
Cele mai multe neclarități apar când situația de muncă se schimbă: lucrezi cu normă parțială, îți schimbi angajatorul, îți pierzi postul sau celălalt părinte vrea să ia o parte din concediu. Principiul este mereu același: stimulentul se leagă de faptul că realizezi venituri impozabile în perioada respectivă.
Normă parțială
Legea vorbește despre realizarea de venituri supuse impozitului, nu despre normă întreagă. Dacă lucrezi cu jumătate de normă, întreabă la AJPIS cum se aplică regula în forma în vigoare, pentru că pot exista condiții suplimentare.
Schimbarea locului de muncă
Dacă schimbi angajatorul fără pauză între contracte, stimulentul continuă, de regulă, dar trebuie să anunți schimbarea și să depui o adeverință de la noul angajator. Dacă între contracte rămâne o perioadă fără venit, plata poate fi afectată.
Pierderea locului de muncă
Dacă îți pierzi locul de muncă înainte ca copilul să împlinească vârsta-limită, stimulentul încetează. În funcție de situație, ai putea avea dreptul la indemnizația de șomaj, explicată în Indemnizația de șomaj: condiții, durată și pașii la AJOFM, sau la reluarea concediului de creștere; confirmă la AJPIS și la AJOFM ce variantă ți se aplică.
Luna rezervată celuilalt părinte
Dacă un părinte se întoarce la muncă și primește stimulentul, iar celălalt părinte vrea să folosească luna de concediu care îi este rezervată, cele două drepturi se pot succeda în condițiile legii. Ordinea și documentele se stabilesc cu primăria, ca să nu existe suprapuneri.
Cum faci socoteala familiei înainte de revenire
Decizia de a reveni la muncă mai devreme nu ține doar de stimulent, ci și de costurile creșterii copilului, de programul de lucru și de nevoile familiei. Un calcul simplu, pe hârtie, te ajută să vezi diferența reală dintre cele două variante.
Elemente de pus în balanță:
- salariul net pe care îl vei primi după revenire;
- stimulentul de inserție, în cuantumul din forma în vigoare;
- indemnizația la care renunți dacă revii mai devreme;
- costul creșei, al grădiniței sau al bonei;
- transportul suplimentar și mesele în oraș;
- timpul și sprijinul disponibil din partea familiei extinse.
Pe termen lung, revenirea la muncă are și efecte asupra carierei și a pensiei. Pauzele lungi din activitate pot influența veniturile viitoare, după cum explicăm în Pensia femeilor: efectul pauzelor din carieră și ce poți face. În același timp, discuția în cuplu despre cine rămâne acasă și cine se întoarce merită purtată deschis, cu cifrele pe masă; câteva repere găsești în Discuțiile despre bani în cuplu: cum le faci fără conflicte, iar pentru stabilirea priorităților comune poți folosi ideile din Obiectivele financiare ale familiei: cum îi implici pe copii.
Alocația de stat a copilului nu este afectată de alegerea ta: se plătește în continuare, indiferent dacă stai acasă sau lucrezi, după cum arătăm în Alocația de stat pentru copii: cine o primește și cum se cere.
Recapitulare despre stimulentul de inserție
Stimulentul de inserție este sprijinul pe care îl primește părintele care se întoarce la muncă înainte ca concediul de creștere a copilului să se termine. Se adaugă la salariu, se cere la primărie cu dovada reluării activității și se plătește de AJPIS, de regulă până când copilul împlinește vârsta-limită a concediului. Cuantumul și condițiile se schimbă prin lege, așa că verifică forma în vigoare înainte de a decide.
De reținut:
- condiția de bază este aceeași ca la indemnizație: 12 luni de venituri impozabile în ultimii doi ani dinaintea nașterii;
- stimulentul și indemnizația nu se primesc simultan pentru același copil;
- cererea se depune repede după reluarea activității, ca să nu pierzi luni;
- pierderea locului de muncă oprește stimulentul;
- alocația de stat a copilului nu este afectată;
- pentru cazul tău concret, confirmă regulile la primărie sau la AJPIS.
Întrebări frecvente
Pot primi stimulentul dacă nu am luat deloc concediu de creștere a copilului?
Da, dacă îndeplinești condiția de venituri pentru indemnizație și îți reiei activitatea după concediul de maternitate. Cererea se depune la primărie, cu dovada reluării activității.
Se cumulează stimulentul de inserție cu salariul?
Da, acesta este rostul lui: se adaugă la venitul din muncă. Nu se cumulează însă cu indemnizația de creștere a copilului pentru același copil.
Ce se întâmplă cu stimulentul dacă îmi pierd locul de muncă?
Stimulentul încetează, pentru că nu mai realizezi venituri impozabile. Întreabă la AJPIS și la AJOFM ce opțiuni ai, de exemplu indemnizația de șomaj.
Până când se plătește stimulentul de inserție?
De regulă, până când copilul împlinește vârsta-limită a concediului de creștere, adică 2 ani sau 3 ani pentru copilul cu handicap. Confirmă limita în forma în vigoare a legii.
Unde depun cererea pentru stimulentul de inserție?
La primăria de domiciliu sau de reședință, care transmite dosarul la AJPIS. Plata se face de AJPIS, de regulă în contul bancar indicat în cerere.
