Alocația de stat pentru copii este un drept al fiecărui copil, nu un ajutor pentru familiile sărace: o primesc toți copiii cetățeni români, indiferent de venitul părinților, până la 18 ani și, după această vârstă, tinerii care urmează în continuare liceul sau o școală profesională, până la terminarea studiilor. Cererea se depune la primăria de domiciliu, iar banii sunt plătiți lunar de agenția județeană pentru plăți și inspecție socială (AJPIS).
Mai jos afli cine poate depune cererea, ce acte îți trebuie, cum se plătește alocația, ce se întâmplă la divorț sau la plecarea în străinătate și de ce e bine să nu amâni dosarul după naștere. Informațiile au caracter general; cuantumurile și unele condiții se modifică prin lege, așa că verifică forma în vigoare la primărie, la AJPIS sau pe site-ul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
Ce este alocația de stat și cine o primește
Alocația de stat pentru copii este o sumă lunară acordată în baza Legii nr. 61/1993, al cărei titular este copilul, nu părintele. Părintele sau reprezentantul legal doar o încasează și o administrează în numele copilului, până când acesta o poate primi singur.
Dreptul este universal, adică nu depinde de venituri, de locul de muncă al părinților sau de averea familiei. Pot beneficia, în principal:
- copiii cetățeni români care locuiesc împreună cu părinții sau cu persoana care îi are în îngrijire;
- copiii cetățeni străini sau apatrizi, în condițiile prevăzute de lege, dacă locuiesc legal în România împreună cu părinții;
- copiii aflați în plasament la o rudă, la o altă familie, la un asistent maternal profesionist sau într-un serviciu de protecție;
- copiii adoptați, cei aflați sub tutelă sau încredințați în vederea adopției.
Pentru că titularul este copilul, alocația se cuvine și atunci când părinții nu sunt căsătoriți, când sunt divorțați sau când unul dintre ei lucrează în străinătate, cu regulile de coordonare explicate mai jos. Alocația este doar primul drept din lista mai largă de sprijin pentru familii, prezentată în ghidul complet al beneficiilor sociale.
Până la ce vârstă se acordă alocația
Alocația se acordă de la naștere până la 18 ani și, după această vârstă, numai tinerilor care urmează cursurile învățământului liceal sau profesional, până la terminarea acestora. Studenții nu mai primesc alocație de stat, chiar dacă nu au venituri proprii.
| Situația copilului sau a tânărului | Primește alocație? |
|---|---|
| Copil între 0 și 18 ani | da, indiferent de venitul familiei |
| Tânăr de peste 18 ani, elev la liceu sau la școala profesională | da, până la terminarea cursurilor |
| Tânăr de peste 18 ani care a abandonat liceul | nu, dreptul încetează |
| Student la facultate | nu |
| Copil cu handicap | da, cu un cuantum majorat |
Repetenția și întreruperile de studii după 18 ani pot influența dreptul; dacă te afli într-o astfel de situație, întreabă la AJPIS înainte să depui actele, ca să știi ce dovezi ți se cer. Pentru tinerii de peste 18 ani, instituția poate cere o adeverință de elev, care confirmă că tânărul este înscris și urmează cursurile în anul școlar respectiv.
Cât este alocația și cum se actualizează
Alocația are două niveluri: unul mai mare pentru copiii mici și pentru copiii cu handicap și unul pentru restul copiilor și tinerilor îndreptățiți. Sumele exacte sunt stabilite prin lege și se actualizează periodic, așa că nu te baza pe o cifră auzită de la cunoscuți; verifică forma în vigoare la primărie sau pe site-urile Ministerului Muncii și ANPIS.
| Categorie | Nivelul alocației |
|---|---|
| Copii de până la 2 ani | nivel majorat |
| Copii cu handicap de până la 3 ani | nivel majorat |
| Copii cu handicap între 3 și 18 ani | nivel majorat |
| Copii între 2 și 18 ani, fără handicap | nivel de bază |
| Tineri de peste 18 ani, elevi | nivel de bază |
Legea prevede un mecanism de actualizare a cuantumurilor, iar în unele perioade sumele au fost majorate și prin acte normative speciale. Pentru copiii cu dizabilități, alocația este doar unul dintre drepturi; celelalte, de la buget personal complementar la facilități de transport, sunt descrise în Persoanele cu dizabilități: ce beneficii sociale există.
Sfat: Dacă bugetul îți permite, deschide pentru copil un cont separat în care pui o parte din alocație în fiecare lună. Peste ani, suma strânsă poate acoperi o parte din cheltuielile de studii; idei de organizare găsești în Economisirea pentru studiile copilului: cum planifici din timp.
Mai târziu, o parte din alocație poate deveni chiar instrument de educație: unii părinți îi dau copilului mai mare controlul asupra unei părți din sumă, ca exercițiu de administrare a banilor, după modelul descris în Banii de buzunar: când încep și cum îi folosești ca lecție.
Cine depune cererea și unde
Cererea se depune de unul dintre părinți sau de reprezentantul legal al copilului, la primăria localității în care copilul are domiciliul sau reședința, de obicei la serviciul public de asistență socială. Primăria verifică dosarul și îl transmite la AJPIS, care stabilește dreptul și face plata.
- Părinții: cererea o poate depune oricare dintre ei; alocația se plătește titularului înscris în dosar, iar pentru același copil nu se acordă două alocații.
- Tutorele, curatorul sau persoana care are copilul în plasament: depune cererea în baza hotărârii judecătorești sau a dispoziției de plasament.
- Copilul de la 14 ani: poate încasa alocația personal, cu încuviințarea părinților sau a reprezentantului legal.
- Tânărul de peste 18 ani: încasează alocația direct, pe numele lui.
Când părinții locuiesc separat, titularul ar trebui să fie părintele cu care locuiește efectiv copilul. Dacă se schimbă această situație, se depune o cerere de schimbare a titularului, cu dovada noii situații.
Actele necesare pentru alocație
Dosarul de alocație este unul dintre cele mai simple dosare sociale: cererea tip, certificatul de naștere al copilului, actele de identitate ale părinților și datele contului bancar, la care se adaugă documente speciale doar în anumite situații.
Lista de bază:
- cererea tip, completată și semnată, primită la primărie sau descărcată de pe site-ul acesteia;
- certificatul de naștere al copilului, în original și copie;
- actul de identitate al părintelui care depune cererea și, de regulă, și al celuilalt părinte;
- certificatul de căsătorie, dacă e cazul;
- extrasul de cont sau un document cu IBAN-ul, dacă alegi plata în cont;
- un dosar cu șină, dacă primăria îl cere.
| Situație specială | Document suplimentar |
|---|---|
| Copil în plasament sau sub tutelă | hotărârea judecătorească sau dispoziția de plasament |
| Copil adoptat sau încredințat în vederea adopției | hotărârea de adopție ori de încredințare |
| Copil cu handicap | certificatul de încadrare în grad de handicap |
| Tânăr de peste 18 ani | adeverința de elev |
| Copil născut în străinătate | certificatul de naștere românesc, obținut după transcriere |
| Părinți divorțați | hotărârea sau actul care stabilește locuința copilului |
Transcrierea înseamnă înregistrarea în registrele de stare civilă românești a unui act de naștere emis de o autoritate străină. Fără certificat de naștere românesc, primăria nu poate înregistra cererea, așa că acesta este primul pas pentru copiii născuți în afara țării.
Când depui cererea și de când se plătește
Ideal, cererea se depune în primele luni după naștere, pentru că data depunerii poate influența luna de la care se plătește alocația. Legea leagă începutul dreptului de momentul cererii, iar o cerere depusă cu mare întârziere poate face ca o parte din lunile trecute să nu mai fie plătite.
Nu lăsa dosarul pentru „când se mai liniștesc lucrurile”: primele luni cu un nou-născut sunt aglomerate, dar alocația este unul dintre puținele drepturi care nu cer aproape nimic în afară de certificatul de naștere. Întreabă la primărie care este termenul în vigoare și dacă poți depune cererea online sau prin e-mail.
Dacă în aceeași perioadă pregătești și dosarul pentru indemnizația de creștere a copilului, o parte din acte (certificatul de naștere, actele de identitate) se repetă, așa că e practic să faci de la început mai multe copii. Pentru părintele care se întoarce la muncă mai devreme există și stimulentul de inserție, care nu afectează alocația copilului.
Cum se plătește alocația
Alocația se plătește lunar de AJPIS, fie într-un cont bancar, fie prin mandat poștal la domiciliu. Plata în cont este mai sigură și mai comodă, pentru că nu depinzi de programul poștașului și nu riști mandate returnate.
- Contul bancar poate fi pe numele părintelui care încasează alocația sau, de la 14 ani, pe numele copilului, cu acordul părinților. Multe bănci oferă conturi pentru minori; compară totuși costurile de administrare și de emitere a cardului.
- Mandatul poștal rămâne o opțiune, mai ales pentru persoanele fără cont; dacă nu ești acasă, mandatul se poate ridica de la oficiul poștal într-un termen limitat.
- Schimbarea modului de plată se face printr-o cerere la primărie sau la AJPIS, însoțită de noul IBAN.
Alocația vine, în general, într-o anumită perioadă a lunii, stabilită la nivel național. Dacă plata întârzie, verifică întâi dacă s-a schimbat ceva în datele tale: adresa, contul, un act de identitate expirat sau o adeverință de elev nedepusă.
Ce se întâmplă la divorț, mutare sau plecarea în străinătate
Alocația urmează copilul: dacă se schimbă părintele cu care locuiește, adresa sau țara de reședință, schimbarea trebuie anunțată, iar plata se mută la noul titular sau se oprește, după caz.
Divorț sau separare
La divorț, alocația se plătește de regulă părintelui la care s-a stabilit locuința copilului prin hotărârea instanței sau prin acordul încheiat la notar. Celălalt părinte depune o cerere de schimbare a titularului, cu actul atașat. Alocația și pensia de întreținere sunt drepturi distincte, cu scopuri diferite; pentru întrebări despre pensia de întreținere, discută cu un avocat.
Mutarea în altă localitate
Dacă vă mutați, anunță primăria de la noul domiciliu și cere actualizarea datelor, mai ales dacă primești alocația prin mandat poștal. Un mandat trimis la adresa veche se întoarce, iar plățile returnate în mod repetat pot duce la suspendare.
Plecarea în străinătate
Dacă familia se mută într-un alt stat al Uniunii Europene, se aplică regulile europene de coordonare a securității sociale (Regulamentul (CE) nr. 883/2004), care stabilesc ce stat plătește prestațiile familiale și în ce ordine. De regulă, statul în care părintele lucrează are prioritate, iar celălalt stat poate plăti o eventuală diferență. Anunță AJPIS despre plecare, ca să nu încasezi sume care ar trebui apoi returnate. Aceleași reguli de coordonare contează și pentru pensie, după cum arătăm în Pensia pentru perioadele lucrate în străinătate, explicată.
Atenție: Încasarea alocației din două state pentru aceeași perioadă, fără ca instituțiile să știe, duce la recuperarea sumelor plătite în plus. Declară mereu situația reală.
Când se suspendă sau încetează alocația
Alocația încetează la 18 ani, cu excepția tinerilor care continuă liceul sau școala profesională, și se poate suspenda când copilul nu mai este în îngrijirea titularului sau când nu se mai îndeplinesc condițiile legale.
Situații frecvente:
- copilul împlinește 18 ani și nu mai urmează cursuri liceale ori profesionale;
- tânărul de peste 18 ani termină sau abandonează cursurile;
- copilul trece în îngrijirea altei persoane, care devine noul titular;
- familia se stabilește în alt stat, iar dreptul trece în competența acelui stat;
- nu se prezintă documentele cerute, cum ar fi adeverința de elev;
- mandatele poștale sunt returnate în mod repetat.
Pentru copiii de vârstă școlară, legislația a legat în diferite forme alocația de frecventarea școlii. Dacă primești o notificare privind absențele, ia legătura cât mai repede cu școala și cu primăria, ca să afli ce se poate face.
Ce merită reținut despre alocația pentru copii
Alocația de stat este cel mai simplu drept social pe care îl are o familie: se acordă oricărui copil, indiferent de venituri, se cere o singură dată, cu puține acte, și se plătește lunar până la majorat sau până la terminarea liceului. Contează să depui cererea din timp, să alegi un mod de plată sigur și să anunți orice schimbare de titular, adresă sau țară.
De reținut:
- titularul alocației este copilul, iar dreptul nu depinde de venitul părinților;
- cererea se depune la primăria de domiciliu, iar plata o face AJPIS;
- după 18 ani, alocația continuă doar pentru elevii de liceu sau de școală profesională;
- copiii mici și copiii cu handicap primesc un cuantum majorat;
- la divorț, mutare sau plecare în străinătate se anunță schimbarea;
- cuantumurile se modifică, deci verifică forma în vigoare.
Întrebări frecvente
Primește alocație un copil ai cărui părinți au venituri mari?
Da. Alocația de stat este un drept universal, iar venitul sau averea părinților nu contează la acordarea ei.
Mai primește alocație un tânăr care a intrat la facultate?
Nu. După 18 ani, alocația se acordă doar tinerilor care urmează liceul sau școala profesională, până la terminarea acestora.
De la ce vârstă își poate încasa copilul singur alocația?
De la 14 ani, cu încuviințarea părinților sau a reprezentantului legal. După 18 ani, tânărul elev o încasează direct, pe numele lui.
Pot schimba contul în care primesc alocația?
Da, printr-o cerere depusă la primărie sau la AJPIS, însoțită de documentul cu noul IBAN. Schimbarea se aplică de la una dintre plățile următoare.
Ce se întâmplă cu alocația dacă lucrez în alt stat din Uniunea Europeană?
Se aplică regulile europene de coordonare, care stabilesc ce stat plătește prestațiile familiale. Anunță AJPIS despre situație, ca să eviți plăți duble care ar trebui returnate.
