La decesul unui participant, banii din contul de Pilon II nu se pierd și nu rămân statului: activul personal revine moștenitorilor, în cotele stabilite prin procedura succesorală. Moștenitorii depun la administratorul fondului o cerere însoțită de certificatul de deces, de certificatul de moștenitor eliberat de notarul public sau de hotărârea judecătorească de partaj și de actele lor de identitate, iar administratorul plătește sumele sau, în condițiile legii, le transferă în contul de Pilon II al unui moștenitor care este și el participant.
Pentru o familie aflată în doliu, procedura poate părea încă o povară administrativă. Vestea bună este că pașii sunt clari, iar partea de la fondul de pensii este una administrativă; costurile principale țin, de obicei, de procedura succesorală de la notar. Ghidul de mai jos explică diferența dintre activul din Pilonul II și pensia de urmaș, rolul notarului, actele necesare, variantele de primire a banilor și situațiile particulare. Informațiile au caracter general; legislația succesorală și cea a pensiilor private se pot schimba, iar pentru cazul vostru concret consultați un notar public, un avocat sau administratorul fondului.
Ce se întâmplă cu contul de Pilon II la deces
Contul nu se închide automat și nu se „topește” în sistem: el rămâne la fond până la finalizarea procedurii, iar valoarea unităților continuă să varieze odată cu investițiile fondului. Activul personal devine parte din masa succesorală, adică din ansamblul bunurilor și drepturilor lăsate de persoana decedată.
Câteva consecințe practice:
- contribuțiile încetează, pentru că nu mai există venituri asigurate;
- suma de plată se calculează la data prevăzută de procedură, prin răscumpărarea unităților de fond;
- dacă persoana decedată era deja în perioada plăților eșalonate, se moștenește suma rămasă neplătită;
- administratorul nu plătește nimic până nu primește actele care stabilesc cine sunt moștenitorii și în ce cote.
Mecanismul general al pensiilor private este explicat în ghidul complet al Pilonului II și III, iar natura contului de Pilon II în Pilonul II: ce este și cine contribuie obligatoriu.
Diferența dintre activul din Pilonul II și pensia de urmaș
Activul din Pilonul II și pensia de urmaș sunt două drepturi diferite, care se cer la instituții diferite și pot exista în paralel. Confuzia dintre ele este frecventă și poate face ca familia să rateze unul dintre drepturi.
| Aspect | Activul din Pilonul II | Pensia de urmaș |
|---|---|---|
| Natura | sumă acumulată într-un cont individual | prestație lunară din sistemul public |
| Cine o primește | moștenitorii legali sau testamentari | anumite categorii de urmași, în condițiile legii |
| Unde se cere | administratorul fondului de pensii privat | casa teritorială de pensii |
| Document de bază | certificatul de moștenitor | dosarul de pensie de urmaș, cu actele de stare civilă |
| Formă de plată | sumă de bani sau transfer în cont | plată lunară |
Condițiile pensiei de urmaș sunt explicate în Pensia de urmaș: cine o poate primi și cum se cere. În aceeași perioadă, familia poate avea dreptul și la ajutorul de deces, descris în Ajutorul de deces: cine îl primește și ce acte trebuie.
Important: Faptul că o persoană primește pensie de urmaș nu înseamnă automat că este și moștenitor pentru Pilonul II, și invers. Fiecare drept are propriile reguli.
Cine sunt moștenitorii și cum se stabilesc
Moștenitorii sunt stabiliți prin procedura succesorală, fie la notarul public, fie, dacă există neînțelegeri, în instanță. Administratorul fondului nu decide cine moștenește; el aplică ce scrie în actele succesorale.
Succesiunea la notar
Procedura notarială se deschide la un notar public din circumscripția ultimului domiciliu al persoanei decedate. Pașii generali sunt:
- Unul dintre moștenitori solicită deschiderea procedurii succesorale.
- Notarul verifică existența unui testament și a altor proceduri în evidențele notariale.
- Moștenitorii prezintă actele de stare civilă și dovezile privind bunurile, inclusiv informații despre contul de Pilon II.
- Notarul emite certificatul de moștenitor, în care sunt menționați moștenitorii și cotele lor.
Codul civil prevede un termen pentru exercitarea opțiunii succesorale, în general de un an de la data decesului; detaliile și excepțiile le lămurești cu notarul.
Moștenitori legali și testamentari
În lipsa unui testament, moștenesc rudele în ordinea stabilită de Codul civil, alături de soțul supraviețuitor. Dacă există testament, se aplică dispozițiile acestuia, în limitele legii, inclusiv cu respectarea drepturilor moștenitorilor rezervatari. Pentru întrebări despre cote, rezervă sau renunțarea la moștenire, discută cu notarul sau cu un avocat.
Actele cerute de administrator
Lista exactă diferă puțin de la un administrator la altul, dar nucleul este același. Cere de la început lista oficială, ca să nu depui dosarul de două ori.
- cererea de plată a moștenitorului, pe formularul administratorului;
- certificatul de deces al participantului, în copie legalizată sau certificată;
- certificatul de moștenitor sau hotărârea judecătorească definitivă privind succesiunea;
- actul de identitate al fiecărui moștenitor care cere plata;
- dovada contului bancar pe numele fiecărui moștenitor;
- procura notarială, dacă un moștenitor este reprezentat de altă persoană;
- acte suplimentare pentru minori sau pentru persoane puse sub ocrotire, după caz.
| Situația moștenitorului | Document suplimentar frecvent |
|---|---|
| moștenitor minor | actele reprezentantului legal și, după caz, autorizarea instanței de tutelă |
| moștenitor reprezentat | procură notarială specială |
| moștenitor care locuiește în străinătate | acte traduse și legalizate, eventual apostilă |
| moștenitor participant la Pilonul II care vrea transfer | cererea de transfer și datele propriului fond |
Pentru a identifica fondul la care era înscrisă persoana decedată, urmează pașii din Fondul de Pilon II: cum afli la ce fond de pensii ești înscris; instituțiile și administratorii îți vor cere certificatul de deces și dovada calității de moștenitor.
Sfat: Cere de la notar mai multe exemplare certificate ale certificatului de moștenitor. Îți vor trebui pentru bancă, pentru fondul de pensii și pentru alte instituții.
Pașii pentru familie, de la deces la plată
Procedura poate fi parcursă etapizat, fără grabă inutilă, dar și fără amânări lungi. Ordinea de mai jos este cea mai eficientă.
- Obțineți certificatul de deces de la starea civilă.
- Identificați fondul de pensii al persoanei decedate, din extrase sau prin instituții.
- Anunțați administratorul în scris despre deces și cereți lista documentelor.
- Deschideți succesiunea la notar și includeți activul din Pilonul II în declarația de bunuri.
- Obțineți certificatul de moștenitor.
- Depuneți dosarul la administrator, câte o cerere pentru fiecare moștenitor sau o cerere comună, după cum prevede procedura.
- Primiți plata sau confirmarea transferului, în termenul stabilit de lege.
Dacă administratorul întârzie plata fără o explicație, după ce ați depus dosarul complet, cereți în scris motivul. Dacă răspunsul lipsește sau nu vă lămurește, puteți sesiza Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), care supraveghează fondurile de pensii private.

Plata în bani sau transferul în contul moștenitorului
Moștenitorii pot primi activul în bani, iar un moștenitor care este la rândul lui participant la Pilonul II poate avea, în condițiile legii, posibilitatea de a cere transferul cotei sale în propriul cont de la fondul la care este înscris. Fiecare variantă are logica ei.
| Variantă | Ce înseamnă | Când poate fi potrivită |
|---|---|---|
| plată în bani | suma corespunzătoare cotei se virează în contul bancar al moștenitorului | când moștenitorul are nevoie de bani sau nu este participant |
| transfer în contul propriu | cota se mută în contul de Pilon II al moștenitorului | când moștenitorul vrea să păstreze suma pentru propria pensie |
Transferul păstrează banii investiți pe termen lung, dar îi face indisponibili până la propriul moment de plată al moștenitorului. Plata în bani oferă lichiditate imediată, dar poate avea efecte fiscale. Regimul fiscal al sumelor plătite moștenitorilor este stabilit de Codul fiscal și s-a modificat în timp, așa că verifică forma în vigoare la ANAF sau cu un consultant fiscal.
Situații particulare
Unele cazuri cer documente sau decizii suplimentare. Iată cele mai frecvente.
Mai mulți moștenitori
Fiecare moștenitor primește partea corespunzătoare cotei din certificatul de moștenitor. Dacă unul dintre ei nu depune actele, ceilalți își pot primi totuși partea lor, în funcție de procedura administratorului.
Moștenitori minori
Pentru un copil moștenitor, cererea o face reprezentantul legal. Pentru anumite acte de dispoziție în numele minorului, poate fi necesară autorizarea instanței de tutelă; întreabă notarul și administratorul ce se aplică în cazul vostru.
Decesul în timpul plăților eșalonate
Dacă participantul începuse deja să primească tranșe, se moștenește doar suma rămasă neplătită. Detalii despre plățile la pensionare găsești în Plata pensiei din Pilonul II: cum primești banii la pensionare.
Pilonul III
Și activul dintr-un fond de pensii facultative se moștenește, după reguli asemănătoare, prevăzute de legea pensiilor facultative și de prospectul fondului. Funcționarea acestui tip de fond este explicată în Pilonul III: cum funcționează pensia facultativă.
Cum îți pregătești familia din timp
Cea mai bună protecție pentru moștenitori este informația organizată din timp. O familie care știe unde sunt conturile parcurge procedura mult mai ușor.
- notează fondul de Pilon II și, dacă ai, fondul de Pilon III, cu datele de contact ale administratorilor;
- păstrează extrasele recente într-un loc cunoscut de apropiați;
- actualizează datele de contact la administrator;
- gândește-te la un testament, dacă vrei o împărțire diferită de cea legală, cu sprijinul unui notar;
- adună documentele importante într-un singur loc, după modelul din ghidul despre dosarul financiar al familiei.
Ideile principale pentru moștenitori
Activul din Pilonul II face parte din moștenire și se împarte după certificatul de moștenitor sau după hotărârea instanței. Este un drept separat de pensia de urmaș și de ajutorul de deces, iar familia le poate cere pe toate, fiecare la instituția competentă. Procedura are trei repere: certificatul de deces, succesiunea la notar și dosarul depus la administratorul fondului.
De reținut:
- banii din Pilonul II nu se pierd la deces, ci revin moștenitorilor;
- administratorul plătește doar pe baza actelor succesorale;
- un moștenitor participant poate avea și varianta transferului în propriul cont;
- termenul de opțiune succesorală și cotele se lămuresc cu notarul;
- regimul fiscal se verifică la ANAF, în forma în vigoare.
Întrebări frecvente
Pot primi banii din Pilonul II fără certificat de moștenitor?
De regulă, nu. Administratorul are nevoie de certificatul de moștenitor sau de o hotărâre judecătorească pentru a ști cui și în ce cote plătește.
Dacă soțul supraviețuitor primește pensie de urmaș, mai poate moșteni și activul din Pilonul II?
Da, dacă este moștenitor conform succesiunii. Cele două drepturi sunt independente și se cer la instituții diferite.
Ce se întâmplă dacă persoana decedată nu a ales niciodată un fond?
Dacă a fost participant, a fost repartizată aleatoriu la un fond, iar procedura pentru moștenitori este aceeași. Fondul se identifică prin instituții sau administratori.
Există un termen până la care trebuie cerută plata de la fond?
Procedura succesorală are termenele ei, prevăzute de Codul civil, iar administratorul aplică regulile din legea pensiilor private. Nu amânați nejustificat și cereți lămuriri notarului și administratorului.
Moștenitorul trebuie să fie participant la Pilonul II ca să primească banii?
Nu. Orice moștenitor poate primi suma în bani; calitatea de participant contează doar dacă moștenitorul preferă transferul în propriul cont.






