Ajutoarele de urgență sunt sume de bani sau bunuri pe care primăria le acordă punctual unei familii sau unei persoane aflate într-o situație de necesitate: un incendiu, o inundație sau altă calamitate, un accident, o boală gravă, un deces sau o altă împrejurare care pune în pericol traiul de zi cu zi. Se acordă la cerere, după o anchetă socială, pe baza criteriilor aprobate de consiliul local, iar în cazurile cu efecte foarte mari poate interveni și Guvernul, din bugetul de stat.
Spre deosebire de ajutoarele lunare, cum ar fi venitul minim de incluziune, ajutorul de urgență nu este un drept fix, cu sumă stabilită la nivel național. Fiecare localitate își stabilește regulile, în limitele legii și ale bugetului local. De aceea, ghidul explică principiile comune și pașii obișnuiți, iar detaliile le afli de la serviciul de asistență socială al primăriei tale. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc îndrumarea primăriei; criteriile și sumele diferă de la o localitate la alta și se modifică prin hotărâri locale.
Ce sunt ajutoarele de urgență
Ajutoarele de urgență sunt beneficii de asistență socială acordate o singură dată sau pentru o perioadă scurtă, pentru a ajuta o familie să depășească o situație excepțională. Ele sunt prevăzute de legislația asistenței sociale, inclusiv de Legea asistenței sociale (Legea nr. 292/2011), iar criteriile concrete de acordare se stabilesc prin hotărâre a consiliului local.
Caracteristicile principale:
- se acordă la cerere, pentru o situație concretă și dovedită;
- se acordă din bugetul local, deci depind de resursele primăriei;
- pot fi în bani sau în natură, de exemplu alimente, îmbrăcăminte, materiale de construcție;
- presupun o anchetă socială, făcută de asistentul social al primăriei;
- se aprobă prin dispoziția primarului, care stabilește suma sau bunurile acordate.
Ajutorul de urgență completează celelalte forme de protecție socială, prezentate în Beneficiile sociale în România: ghid complet al ajutoarelor. Nu le înlocuiește și nu trebuie confundat cu ajutoarele lunare.
În ce situații se acordă
Ajutoarele de urgență se acordă, în general, în situații de necesitate cauzate de calamități naturale, incendii, accidente, boli grave, decese sau alte situații deosebite, stabilite de consiliul local. Lista concretă diferă de la o localitate la alta, dar câteva situații apar aproape peste tot.
| Situație | Ce poate acoperi ajutorul, de regulă |
|---|---|
| Incendiu care a afectat locuința | refacerea parțială a locuinței, bunuri de primă necesitate |
| Inundație, alunecare de teren, furtună | reparații urgente, alimente, îmbrăcăminte |
| Boală gravă a unui membru al familiei | o parte din costul tratamentului sau al transportului la tratament |
| Decesul unui membru al familiei | o parte din cheltuielile de înmormântare |
| Accident cu efecte grave asupra veniturilor | sprijin temporar până la stabilizarea situației |
| Risc de evacuare sau pierderea locuinței | sprijin temporar, uneori cazare de urgență |
Consiliul local poate stabili și alte situații, de exemplu nașterea unui copil într-o familie foarte vulnerabilă sau situații de violență domestică. De aceea, nu te autoexclude: dacă treci printr-o situație grea, întreabă la primărie dacă se încadrează.
Ajutorul de la primărie și ajutorul de la Guvern
Ajutorul de urgență poate veni de la primărie, din bugetul local, sau, în situații cu efecte foarte mari, de la Guvern, din bugetul de stat. Cele două au reguli diferite, chiar dacă cererea pornește, de regulă, tot de la primărie.
| Criteriu | Ajutor de la primărie | Ajutor de la Guvern |
|---|---|---|
| Sursa banilor | bugetul local | bugetul de stat |
| Cine aprobă | primarul, prin dispoziție | Guvernul, prin hotărâre |
| Criteriile | stabilite prin hotărâre a consiliului local | stabilite prin actul normativ de acordare |
| Situații tipice | incendii, boli grave, decese, alte situații locale | calamități de amploare, dezastre, situații excepționale |
| Unde depui cererea | primăria | de regulă tot prin primărie, care transmite dosarul |
Când are loc o calamitate care afectează multe familii, de exemplu inundații mari, primăria și instituția prefectului organizează de obicei centralizarea cererilor, iar sprijinul de la Guvern se acordă după evaluarea pagubelor. Urmărește anunțurile primăriei și ale prefecturii.
Cine poate cere un ajutor de urgență
Poate cere un ajutor de urgență orice familie sau persoană singură care are domiciliul ori reședința în localitatea respectivă și care se află într-o situație de necesitate dintre cele stabilite de consiliul local. Nu trebuie să fii beneficiar al altor ajutoare sociale ca să poți cere un ajutor de urgență.
Totuși, în aprecierea cererii contează de regulă:
- gravitatea situației și urgența ei;
- veniturile și resursele familiei;
- dacă familia mai are alte surse de sprijin, cum ar fi o asigurare a locuinței;
- dacă situația a fost cauzată de un eveniment independent de voința familiei.
Familiile care primesc deja Venitul minim de incluziune: componente și cine îl poate cere sunt adesea printre cele care primesc ajutoare de urgență, pentru că au resurse puține. În sezonul rece, dacă problema este încălzirea locuinței, verifică întâi dreptul la Ajutorul pentru încălzirea locuinței: cine îl poate solicita, care este un ajutor lunar distinct.
Sfat: Dacă locuința ta are asigurare, anunță de urgență și asigurătorul. Despăgubirea și ajutorul de urgență nu se exclud neapărat, dar primăria poate întreba dacă ai primit alte sume pentru aceeași pagubă.
Cum depui cererea
Cererea pentru un ajutor de urgență se depune la primăria de domiciliu sau de reședință, de obicei la serviciul public de asistență socială, cât mai repede după producerea situației. Primăria face o anchetă socială, analizează documentele și propune primarului acordarea sau respingerea ajutorului.
Pașii obișnuiți:
- Depui cererea, în care descrii pe scurt situația și ce tip de sprijin îți trebuie.
- Atașezi documentele care dovedesc situația și veniturile familiei.
- Asistentul social face ancheta socială, de regulă la domiciliu sau la locul evenimentului.
- Se întocmește referatul, cu propunerea de acordare și cu suma sau bunurile propuse.
- Primarul emite dispoziția, prin care aprobă sau respinge ajutorul.
- Primești ajutorul, în numerar, în cont sau în natură, după caz.
În situațiile foarte urgente, de exemplu imediat după un incendiu, multe primării intervin rapid cu bunuri de primă necesitate sau cu cazare temporară, iar dosarul complet se întocmește ulterior.
Actele necesare
Actele pentru un ajutor de urgență depind de situație, dar includ aproape întotdeauna cererea, actele de identitate, dovada veniturilor și un document oficial care confirmă evenimentul: un proces-verbal, un document medical, un certificat de deces.
Acte comune:
- cererea, pe formularul primăriei sau scrisă liber, dacă nu există formular;
- actele de identitate ale membrilor familiei;
- dovezile de venit ale familiei;
- dovada domiciliului sau a locuirii.
Acte specifice, după situație:
- incendiu: documentul emis de inspectoratul pentru situații de urgență (ISU) care confirmă intervenția și cauza;
- calamitate: procesul-verbal de constatare a pagubelor, întocmit de comisia locală;
- boală gravă: documente medicale și, eventual, estimarea costurilor de tratament;
- deces: certificatul de deces și dovada legăturii de familie;
- accident: documentele care confirmă accidentul și efectele lui.
Dacă un document oficial nu poate fi obținut imediat, întreabă la primărie dacă poți depune cererea și completa dosarul ulterior. Nu amâna cererea doar pentru că îți lipsește un act.
Alte forme de sprijin în situații de criză
Pe lângă ajutorul de urgență propriu-zis, familiile aflate în dificultate pot primi și alte forme de sprijin, de la primărie, de la organizații neguvernamentale sau de la alte instituții. Acestea pot acoperi nevoi pe care banii singuri nu le rezolvă.
- Cantina socială, unde există, pentru persoanele fără resurse.
- Ajutoare în natură: alimente, îmbrăcăminte, produse de igienă, lemne de foc.
- Adăposturi și cazare temporară, pentru persoanele rămase fără locuință.
- Servicii sociale: consiliere, sprijin psihologic, îndrumare spre alte drepturi.
- Organizații umanitare și asociații locale, care intervin adesea rapid după calamități.
În cazul unui deces, pe lângă eventualul ajutor de urgență, verifică dreptul la ajutorul de deces din sistemul de pensii, explicat în Ajutorul de deces: cine îl primește și ce acte trebuie. Pentru vârstnicii singuri sau dependenți, serviciile sociale ale primăriei pot oferi și sprijin pe termen mai lung, descris în Îngrijirea părinților vârstnici: costuri și forme de sprijin.
Ce faci dacă cererea este respinsă
Dacă cererea pentru ajutorul de urgență este respinsă, poți cere motivarea în scris și poți contesta dispoziția primarului, în termenul și pe calea indicate în dispoziție. Uneori respingerea vine dintr-un document lipsă sau din faptul că situația nu se încadrează în criteriile locale.
Ce poți face:
- Citește motivarea și verifică dacă îți lipsește un document care poate fi adus.
- Cere o discuție cu asistentul social care a făcut ancheta.
- Depune o plângere prealabilă la primărie, în scris, în termenul legal.
- Dacă răspunsul nu te mulțumește, te poți adresa instanței de contencios administrativ; pentru asta, cere sfatul unui avocat.
Merită să știi și că bugetul pentru ajutoare de urgență este limitat, iar spre sfârșitul anului se poate epuiza. Dacă cererea ta este respinsă din lipsă de fonduri, întreabă dacă poate fi reanalizată ulterior și caută în paralel sprijin la organizațiile umanitare.
Pe termen lung, un fond de rezervă, oricât de mic, și o asigurare a locuinței reduc dependența de ajutoarele de urgență. Ideea unui dosar cu actele importante, ușor de găsit după un incendiu sau o inundație, este dezvoltată în Dosarul financiar al familiei: acte și informații de organizat.
Recapitulare: ajutorul de urgență pe scurt
Ajutorul de urgență este sprijinul punctual pe care primăria îl acordă unei familii aflate într-o situație excepțională, cum ar fi un incendiu, o calamitate, o boală gravă sau un deces. Criteriile se stabilesc local, prin hotărâre a consiliului local, iar acordarea se face prin dispoziția primarului, după o anchetă socială. În situațiile de amploare poate interveni și Guvernul.
De reținut:
- ajutorul de urgență se cere la primăria de domiciliu sau de reședință;
- nu trebuie să fii beneficiar al altor ajutoare ca să îl poți cere;
- ancheta socială și un document oficial care confirmă situația sunt esențiale;
- ajutorul poate fi în bani sau în natură;
- dispoziția primarului se poate contesta în termenul indicat;
- criteriile și sumele diferă între localități, deci întreabă la primăria ta.
Întrebări frecvente
Cine poate primi un ajutor de urgență de la primărie?
Orice familie sau persoană singură cu domiciliul ori reședința în localitate, aflată într-o situație de necesitate prevăzută de criteriile consiliului local. Nu e obligatoriu să primești alte ajutoare sociale.
Cât este ajutorul de urgență?
Nu există o sumă fixă la nivel național. Suma sau bunurile se stabilesc prin dispoziția primarului, în funcție de situație, de criteriile locale și de bugetul disponibil.
Pot primi ajutor de urgență după un incendiu dacă am asigurare?
Poți cere ajutorul, dar primăria poate lua în calcul despăgubirea primită de la asigurător. Declară sincer toate sumele primite pentru aceeași pagubă.
Cât de repede se acordă ajutorul de urgență?
Depinde de situație și de primărie. În cazurile foarte urgente, multe primării oferă imediat bunuri de primă necesitate, iar ajutorul bănesc vine după finalizarea anchetei sociale și emiterea dispoziției.
Ce fac dacă primăria nu are fonduri pentru ajutoare de urgență?
Întreabă dacă cererea poate fi reanalizată ulterior și caută în paralel sprijin la organizațiile umanitare sau la alte servicii sociale. În situațiile de amploare, urmărește și anunțurile privind sprijinul acordat de Guvern.
